miercuri, februarie 17, 2010

Respect!


 Azi e o zi bună să fac o listă scurtă şi la obiect, cu ceea ce respect la vârsta pe care o am, şi în lumea în care trăiesc. So, here goes.
 Respect oamenii fără fiţe. Persoanele sincere, care nu se bazează pe imaginea din societate sau pe minciuni, ci pe ce gândesc ei cu adevărat.
 Respect discotecile şi cluburile care îşi asumă riscul de a pune toată noaptea orice alt gen de muzică, în afară de manele. Indiferent de câţi bizoni ar pleca mai devreme acasă, pentru că nu ascultă "genul lor preferat".
 Respect pe ăia care afirmă sus şi tare ce fel de inşi sunt ei, fără să le fie teamă de "gura lumii". Şi mă străduiesc să fac parte din tagma aceasta.
 Respect persoanele care habar nu au cine eşti, cum eşti, de unde vii, dar sar să te ajute. Atât cât pot, fără să pună prea multe întrebări. Şi nu se aşteaptă la cine ştie ce favoruri pe urmă.
 Respect deasemenea persoanele care mă respectă, mai mult sau mai puţin, indiferent de vârstă, sex, naţionalitate sau mod de gândire.
 Şi îmi respect totodată prietenii buni, ăia care au avut puterea de a trece alături de mine peste orice obstacol, care au stat pur şi simplu să bem o bere şi să râdem bine, sau cu care am visat ore întregi la un viitor apropiat, cu optimismul de rigoare. Atât de puţini încât îi număr pe degete, dar mai importanţi decât o sută de cunoscuţi care nu dau doi bani pe tine la nevoie.
 Respect pe toţi cei care promovează frumosul, pe toţi cei care încearcă să facă din toată tâmpenia asta de viaţă o lume mai bună, pe toţi cei care ascund mărul discordiei şi în loc dezgroapă frumuseţile naturii, aruncându-le în patru zări, să se bucure toată lumea de ele.
 Respect muzica bună, indiferent de gen, şi pe cei care au creat-o din suflet, nu doar din dorinţa de a deveni faimoşi, respect pe aceia care te întreabă din bun simţ dacă muzica ascultată de ei în maşină, acasă, la birou, te deranjează, şi dacă preferi să o schimbe. 
 Respect o carte scrisă bine în detrimentul unui film fad, respect floarea japoneză sădită cu atâta pasiune în locul perfect, în locul răsadurilor pline de gunoaie ale marilor oraşe, şi îl respect pe ăla care strânge gunoaiele dintre flori, şi are curajul de a le arunca apoi la tomberon, în văzul tuturor.
 Respect pe cel care nu consideră că a arunca gunoaiele la locul lor înseamnă curaj, ci un lucru natural, respect pe cel care se apleacă să ia de jos gunoiul căzut lângă coş, pentru că el nu consideră acest lucru o umilire, ci un gest frumos. Respect pe cei care ne aduc aminte mereu că lumea în care trăim ar trebui să fie o lume curată, în care să ne simţim toţi mai bine, şi ne aduce aminte nouă, bizonilor, că a face un gest frumos faţă de natură dă dovadă de pur bun simţ, nu de nevoia de a "da bine în ochii altora".
 Respect bătrânii care s-au chinuit să ne crească, şi să ne ofere o viaţă decentă, şi îi respect pe cei care le oferă un loc unde să se odihnească de prea multele apăsări şi de anii grei prin care au trecut.
 Respect la fel de mult pe cei care pedepsesc pe cineva care s-a purtat cu cruzime faţă de un animal, şi îl respect pe acela care a denunţat autorităţilor "animalul" în cauză.
 Respect pe mulţi, şi foarte multe, iar lista asta e o prea mică parte din tot ce respect. Nu cer nimic în schimb, mi-e mai mult decât de ajuns să ştiu că mă respectă la rândul lor alţii, cei care înţeleg de ce am ales să respect şi nu să condamn, să mă bucur de frumos şi nu să arunc cu noroi în stânga şi în dreapta.

Respect yourself, and others will respect you!

Un comentariu:

Sabina spunea...

Respect tie,pentru un astfel de post!