In search of sunrise...

  Ah, a venit şi primăvara. Pe bune de data asta. Şi se consideră că e prima zi când mă bucur şi eu de ea.. Ultimele trei fiind "muncite", şi la propriu, şi la figurat. Cu obişnuita noapte de discotecă intercalată între aceste zile.. A meritat! Din plin chiar. Şi cu absenţa şefului de sâmbătă până duminică, de am lucrat toţi parcă mai cu spor.. Şi ajunge explicaţia pentru absenţa îndelungată de pe aici.

 In search of sunrise? Da, sunt în căutare. Nu de inspiraţie, nu de fericire. Fericirea constă în momente şi clipe, probabil durează un minut uneori, altădată - două ore.. Dar nu o caut. Nu. Acum caut răsăritul. Şi sunt pe cale să dau tot ce am mai bun sezonul acesta. Pentru toate secundele nebuneşti ce au trecut, pentru toată recunoştinţa la adresa celor care au fost acolo când am avut nevoie, pentru toate planurile ce urmează să se îndeplinească, şi pentru toate orele în care nu contează altceva decât propria libertate. Pentru asta caut răsăritul. Din simplu motiv că începe o nouă zi în care sunt liber să cutreier zările şi să mă bucur de tot ceea ce am aşteptat cu atâta intensitate. Iar cea mai proastă lună din an e pe sfârşite. Şi toate s-au rezolvat cum mă aşteptam, pe anumite planuri într-un mod mai plăcut decât aş fi sperat.

Şi iar mă îmbăt şi mă îndrăgostesc de aroma aerului călduţ de primăvară. Care ascunde atâtea lucruri, ce abia aşteaptă să fie descoperite şi trăite. De lumina soarelui care străluceşte de parcă n-ar mai vrea să apună. De drumul liber pe care nu vreau altceva decât să îl conduc alene.. Şi probabil de tine, pentru că oricât de mult nu te-aş cunoaşte, am timp să te descopăr.. Am o primăvară întreagă la dispoziţie chiar!

 Mai lasă-mi primăvara o zi. Pentru că ziua de care mă temeam a trecut. Şi soarele a răsărit din nou.. A nu ştiu câta oară, fidel ca de obicei, la datorie, pregătindu-mi, mie şi vouă, o nouă zi, fiecare cu necunoscutul şi miracolul orelor imprevizibile.. 

Have a great spring sunrise!